?????? ??????? ???̦????
Celebrată și tratată de critica vremii drept o autoare de cinema deplină, cu o operă sobră, definită de recurențe și obsesii purtate printr-o varietate de genuri și contexte, Malvina Urșianu este un reper nu numai datorită coerenței ei tematice și stilistice, care i-a atras eticheta de autoare, ci și pentru crearea unora dintre primele tipologii și partituri interpretative feminine din cinemaul românesc care pot face obiectul unei analize printr-o grilă feministă. Fără a-și asuma o poziție explicită de discuție a constrângerilor determinate de gen, adesea ambivalentă din punct de vedere politic și ideologic și într-o polemică perpetuă cu tensiunile propriei viziuni și cu schimbările de poziție ale personajelor ei sub greutatea evenimentelor istorice, Urșianu impune o serie de portrete feminine complexe și contradictorii și examinează conflictele lor cu timpurile și cu clasele sociale cărora le aparțin.

Retrospectiva debutează cu unicul titlu din epopeea cinematografică națională semnat de o cineastă, și anume, Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu, un film istoric puternic marcat de influența dipticului Ivan cel Groaznic (r. Serghei Eisenstein, 1944, 1958) și îndatorat tropilor naționaliști ai genului, peste care se inserează însă perspectiva Doamnelor Ruxandra (Silvia Popovici) și Chiajna (Melania Ursu), din neamul Mușatinilor, și discreta lor acaparare a spațiului de reflecție filozofică asupra istoriei. Pe fundalul delirului de putere tot mai patologic și sângeros al lui Vodă, inconsistența generică a personajelor feminine din epopeea cinematografică națională este revizuită aici de o imagine sacrificială și înțeleaptă asupra rolului lor peste veacuri și de sugestia preluării și predării tronului pe linie matriarhală.

Al doilea film din serie punctează interesul lui Urșianu pentru unele dintre episoadele istorice de cotitură ale secolului al XX-lea, și anume evenimentele din preajma lui august 1944, respectiv acțiunile antinaziste ale mișcării ilegaliste, pe care realizatoarea le abordase anterior în Serata, respectiv în Liniștea din adâncuri. Primul film dintr-o trilogie a obsedantului deceniu, Pe malul stâng al Dunării albastre discută aceste subiecte în conjuncție, prin intermediul personajului tăios și ușuratic al Zazei (Gina Patrichi), fostă actriță de varieteu intrată într-o familie boierească prin căsătoria cu un moșier din Bărăgan, rămasă văduvă la scurt timp și tot mai blazată de sentimentul neapartenenței de clasă. Nici burgheză get-beget, nici fată din popor, Zaza trăiește zilele dinaintea întoarcerii armelor împotriva Germaniei în abandonul petrecerilor de la conac, în timp ce, la subsolul clădirii și pe câmpurile arse de soare dimprejur, țăranii – bărbați și femei deopotrivă – ajută ilegaliștii la îndeplinirea ofensivei antinaziste.

Seria se încheie cu un portret feminin plasat mai aproape de actualitatea timpului său, O lumină la etajul 10, care propune imaginea îndârjită și, totodată, reținut-nostalgică a inginerei Maria (Irina Petrescu). Acuzată pe nedrept de sabotaj economic în timpul regimului Dej, ea este repusă în drepturi și reîncadrată în muncă la uzină în anul 1965. Redobândirea demnității și refacerea legăturilor lumești dau naștere și aici, ca și în restul filmografiei Malvinei Urșianu, unei drame a incomunicabilității, a ambițiilor și a șanselor individuale pierdute în transformările mari ale istoriei. (Georgiana Vrăjitoru, curatoare retrospectivă).

Retrospectivă realizată în colaborare cu cineclubul F-Sides.

Înregistrare din data de 4 martie 2022 la Cinemateca Eforie cu criticul de film Magda Mihăilescu

Moderatori: Ramona Aristide, Iulia Necșulescu și Andrei Voineag
Captare sunet: Ormus Profane
Transfer audio: Ana Szel